17 Septembrie 2012
În urmă cu trei ani, Monitorul de Făgăraş a titrat despre proiectul construirii unei centrale atomo-nucleare în zona Făgăraşului folosind afirmaţiile ministrului Economiei de atunci şi cele ale şefului Agenţiei Nucleare. Informaţia edificării centralei atomo-nucleare la Făgăraş a apărut în raportul administratorului judiciar asupra insolvenţei Hidroelectrica, Remus Borza de la Euro Insol. Conform acestuia a doua centrală nucleară a României ar putea fi construită pe Râul Olt, în sectorul Făgăraş-Hoghiz din judeţul Braşov, locaţie în care Hidroelectrica a investit deja sume mari de bani, deşi nu era treaba sa. În capitolul destinat investiţiilor care au secătuit Hidroelectrica sînt detaliate patru amenajări în care compania a vărsat bani cu nemiluita. Una dintre acestea este amenajarea Râului Olt pe sectorul Făgăraş-Hoghiz, care cuprinde acumularea Veneţia, cu un volum total de 375 de milioane de metri cubi, şi centrala hidroelectrică Făgăraş, cu o putere instalată de 27 MW.
Între funcţiunile acesteia se enumeră „asigurarea unui debit de 35 mc/s pentru alimentarea cu apă industrială şi potabilă a obiectivelor economice de pe cursul Oltului, inclusiv a apei de răcire necesară pentru viitoarea centrală nuclearo-electrică care se va amplasa în această zonă“, potrivit raportului Euro Insol întocmit de Remus Borza. O hotărâre de guvern din 1996 prevedea predarea investiţiei către Apele Române, însă aceasta nu a fost preluată niciodată. În 2003, o altă hotărâre de guvern abrogă actul normativ din 1996, astfel că aceste acumulări cu folosinţă complexă revin în patrimoniul Ministerului Industriilor. Raportul menţionează că, în perioada 2005-2012, Hidroelectrica a pompat 431 de milioane de lei în amenajarea Oltului pe acea zonă şi a altor trei investiţii cu componentă hidroenergetică redusă.
Ceauşescu s-a lăsat convins să nu facă la Făgăraş centrală nuclară
1986, Ucea de Jos. Oficialităţile locale şi cele judeţene, precum şi un grup de ingineri constructori şi proiectanţi priveau înspăimîntaţi cum un elicopeter militar aterizează pe islazul comunal. În aparatul de zbor se afla nimeni altul decît Nicolae Ceuşescu, dictatorul care nu avea deloc la suflet Ţara Făgăraşului. Scopul vizitei era să se hotărască dacă între Ucea şi Victoria va fi amplasată o centrală nucleară.
Erau deja făcute studii pentru amplasarea pe Olt, în apropierea satului Olteţ, a unor staţii de pompare care să transporte apa rîului spre reactoarele nucleare pentru a le răci, iar constructorii aşteptau doar ,,undă verde“ pentru a începe lucrările. Puţini sînt cei care au putut să participe la discuţile de atunci, dar şi mai puţini au aflat despre vijelioasa vizită a dictatorului. Însă un lucru a fost clar. Ceauşescu nu a vrut sau nu s-a lăsat convins că se poate construi aici o centrală nucleară. Oamenii au speculat că dictatorul s-ar fi temut de făgărăşeni, care i-au mai dermonstrat că nu ezită să îl înfrunte în faţă.
Cu ochii pe Făgăraş
După 23 de ani de la momentul în care Ţara Făgăraşului a scăpat de ,,onoarea“ de a avea o centrală nucleară, zona este din nou vizată de conducătorii ţării. ,,În toamna acestul an vom începe construcţia unei centrale de generaţie a treia, pentru că energia nucleară este cea mai curată formă de energie. Sînt interesate de proiect mai multe companii europene, inclusiv ruseşti “susţinea în septembrie 2009 Adriean Videanu, ministrul de atunci al Economiei. Deşi încă nu s-au făcut publice rezultatele, autorităţile române declarau că aceasta va fi cu siguranţa în Transilvania, în vecinătatea unui rîu cu debit mare, cel mai probabil rîul Olt. Fostul preşedinte al Agenţiei Nucleare, Valica Gorea, întărea faptul că Făgăraşul e principala zonă vizată. „Cea mai potrivită locaţie pentru noua centrală nucleară ar fi între Făgăraş şi Tălmaciu, pe Olt. Pentru a stabili cele mai bune locaţii pentru centrală s-a ţinut cont de existenţa unui rîu în apropiere, de seismicitate, roca pentru fundaţie, climatologie, circulaţia curenţilor de aer fiind foarte importantă, şi de umiditate“ a precizat atunci Gorea. Prefectul judeţului Braşov de atunci, Ioan Gonţea, s-a rătat sceptic în privinţa construcţiei noii centrale nucleare. „Mai întîi s-o termine pe cea de la Cernavodă şi apoi să se discute despre cea de la Făgăraş sau unde va fi locaţia. Nu există fonduri pentru o altă centrală nucleară. Nu ştiu nimic despre această nouă investiţie“ a spus atunci prefectul Gonţea.
Construcţia prevăzută după 2020
Singura centrala nucleară din România, cea de la Cernavodă, funcţionează cu două grupuri nucleare cu o putere de circa 700 MW fiecare. Alte două rectoare cu puteri similare vor fi construite pînă în 2015- 2016. A doua centrală nucleară din România va avea între două şi patru reactoare unitatea urmînd să fie construită după anul 2020, conform declaraţiilor directorul general al Nuclearelectrica, Teodor Chirică. Pentru noua centrală au fost selectate şase companii ca să dezvolte proiectul. Este vorba despre RWE (Germania), ArcelorMittal România, Iberdrola (Spania), CEZ (Cehia), Enel (Italia) şi Electrabel (Belgia).