English: Gheorghe Ucenescu (1830 – 1896) (Photo credit: Wikipedia)
In data de 20 aprilie 1828 s-a nascut in Cisnădie, comitatul Sibiu, Gheorghe Ucenescu. compozitor, psalt, profesor, copist, caligraf şi editor.
Studiile începute la Şcoala capitală (primară) din Şcheii Braşovului (absolvita in 1843), cu ierodiaconul Varlaam Baranescu (muzică psaltică), continuate la Bucureşti (1851-1853), cu Anton Pann (muzică bisericească, tehnică tipografică), ca bursier al Bisericii „Sf. Nicolae” din Braşov.
Învăţător şi psalt la Biserica Sfânta Treime „de pe Tocile” din Braşov (1843-1849), „instructor în cântările bisericeşti” la „Şcoala de normă” din Braşov (1854 – 1888) şi profesor de Muzică la Gimnaziul din Braşov (1856-1888).
A compus muzică psaltică, lucrări didactice și culegeri de folclor (567 de cântări cu note de psaltichie, cântece de stea și colinde etc.). De la el ne-au ramas manuscrisele: – Carte de cânturi cu note de psaltichie scrise de G. Ucenescu, student al Domnului Anton Pann, la 1852, 568 canturi (Ms. nr. 3497, Bucureşti, 1979 – Biblioteca Academiei Române); – Tractatu teoretico-practicu de musica ecclesiastica gr, orientală. Maiu. 1881 (Ms. rom. nr. 4819 – Biblioteca Academiei Române).
Gheorghe Ucenescu este presupusul autor moral al melodiei imnului Deșteaptă-te, române!. Versurile imnului au fost scrise în iunie 1848 de către poetul Andrei Mureşanu, pornind de la o veche romanţă românească pe care a auzit-o de la dascălul Gheorghe Ucenescu. În 1848, la cererea lui Andrei Mureșianu, Ucenescu i-a intonat mai multe melodii populare pentru niște versuri de-ale sale (poezia „Un răsunet”). Una dintre ele, intitulată „Din sânul maicii mele”, va fi aleasă în cele din urmă, devenind peste ani imnul României.
Informaţii de primă mână despre geneza melodiei şi a versurilor imnului naţional provin de la Gheorghe Ucenescu, dintr-o însemnare făcută în 1852:
Poezia a fost scrisă în urma evenimentelor de la Blaj, din 3/15 mai 1848, când revoluţionarii munteni şi moldoveni s-au reîntors la Braşov. Poetul Andrei Mureşanu „căuta o melodie după care să compună un sonet”. După ce a auzit „Din sânul maicii mele”, o romanţă publicată pentru prima dată în august 1832 pe versurile lui Grigore Alexandrescu, Mureşanu s-a întors foarte agitat acasă — după cum îşi amintea soţia sa — şi a scris toată noaptea. Spre ziuă, poetul terminase de compus primele strofe ale poeziei „Un răsunet”. Duminica următoare — spre sfârşitul lunii iunie — a fost cântată pentru prima dată, de faţă cu alţi intelectuali, pe melodia interpretată de Gheorghe Ucenescu[4]. Poezia a fost publicată cu mari greutăţi în numărul 25 din 21 iunie 1848 al „Foii pentru minte, inimă şi literatură”, după ce a trecut de cenzura abatelui Kovacs Antal. Acesta îl stima pe Mureşanu şi a avut încredere în el, considerând-o doar o „poezie de amor” şi prin urmare necitind-o. După apariţie, abatele i-a mărturisit că dacă ştia conţinutul poeziei, nu l-ar fi lăsat s-o publice, şi că pe viitor Mureşanu şi familia sa vor fi persecutaţi de autorităţi.
Anton Pann a fost considerat multă vreme drept compozitor al cântecului, întrucât acesta îl cunoştea şi îl scrisese în notaţie psaltică încă din 1839. Este vorba însă despre romanţa „Din sânul maicii mele”, binecunoscută în epocă. Melodia ştiută de Pann era diferit de cea cunoscută de Ucenescu, anume „nepotrivită, deplorabilă, plângătoare şi lâncedă”, după cum aprecia muzicologul Mihail Gr. Posluşnicu.
Gheorghe Ucenescu a mai fost dascăl la Biserica Sfântul Nicolae din Brașov din 1843 pana la 21 ianuarie 1896 cand a trecut la Domnul.
Bibliografie:
Oltean, Vasile – Şcoala românească din Şcheii Braşovului, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989