Ferma Oliclado
Telefon: 0268/247.262
Povestea fermei
“În anul 2006, după căsătorie ne-am apucat de agricultură.Eu sunt inginer mecanic, iar soţia profesoară de informatică. Printr-o conjunctură fericită cred, un unchi din Germania când ne-am întâlnit după mai mulţi ani ne-a spus despre cultura cartofului ca fi ind cea mai rentabilă cultură şi ne-a recomandat să începem să investim în această activitate. Ne-am apucat să cultivăm aşadar cartofi ajungând în primii 2 ani la 4ha pentru ca mai apoi să depăşim 60ha. Fostul proprietar al acestei ferme, fi ind aproape de faliment, a fost de acord săne vândă nouă ferma iar de aici a început povestea noastră. Am început să cumpărăm vaci… prima dată 10 animale din zonă şi după aceea am mai cumpărat încă 10 de data aceasta animalele de rasă provenite de la ferma Institutului Cartofului condusă de domnul inginer Emil Neacşa. Într-un fi nal, la câteva luni bune de la începerea acestei activităţi, m-am hotărât să merg în Germania să vizitez câteva ferme. După ce m-am întors în ţara m-am gândit să mai cumpăr încă 30 de capete şi văzând că se înmulţeşte efectivul dar şi că a început să crească laptele livrat m-am gândit că trebuie să fac unele modifi cări în construcţia fermei.
Am văzut în Germania că stabulaţia liberă este cea mai bună soluţie, fără muncitori foarte mulţi… aşa am ales să facem şi noi. Apoi a apărut problema sălii de muls. M-am întâlnit cu un prieten care avea şi el o fermă de vaci şi care mi-a recomandat sala de muls de la DeLaval. Când am fost să îi văd sala acesta adusese 2 TIR-uri cu vaci Montbeliarde din Franţa.
Mi-au plăcut foarte mult şi, mai târziu în anul 2009,după ce am montat sala de muls am mers în Franţa şi am achizitionat şi eu 2 TIR-uri de vaci gestante,” spune dl Băndescu Claudiu, proprietar.
Echipament şi tehnologie
Tot dl Claudiu ne povesteste: “Revenind la sala de muls, povestea ei în cazul nostru începe în anul 2007, în primăvară, atunci când eram în căutarea unei instalaţii de muls. Aşa cum am menţionat anterior, datorită unor sfaturi din partea altor fermieri, am decis să aleg o sală de muls de la Delaval. Din punctual meu de vedere este o sală foarte bună. Este o sală 2×12 din care am montat însă 2×8. Instalaţia are retractare automată şi măsurarea cantităţii de lapte. La noi în fermă mulsul începe la ora 6 dimineaţa şi durează în jur de 2 ore şi 30 minute… mulgem în jur de 200 capete, iar furajarea şi curăţenia în adăposturi se face în timp ce animalele sunt la muls. Majoritatea animalelor exploatate de noi sunt din rasa Montbéliarde, o rasă binecunoscută de lapte-carne, adaptată în mare parte zonei de munte. În efectiv avem şi Bălţată Românească însă IA le facem exclusiv cu material seminal Montbéliarde provenit din Franţa. Avem 2 persoane care lucrează în sala de muls, alte 2 persoanece lucrează pe timp de zi şi asigură furajarea, un paznic de noapte şi 4 mecanizatori. Avem 2 tancuri de lapte de câte 3000 litri fiecare.
Livrăm fabricii Olimpus în jur de 3600-3700 litri. Furajele le producem integral noi… avem în jur de 450 ha teren, pe care cultivăm 200ha porumb, 100 ha păioase, 100ha pajişti temporare şi aproximativ 60ha pajişti naturale.”
Organizare in fermă
Ferma are 4 adăposturi: o maternitate, un adăpost unde se afl ă vacile în repaus mamar de la 7 la 9 luni şi un al 3lea unde sunt cazate cele 3 grupe de animale în lactaţie selectate în funcţie de potenţialul productiv. Suplimentar avem un adăpst unde se afl ă o grupă în care tineretul este pregătit pentru montă, dar şi un adăpost de tineret şi alte 100 capete care sunt la păşune. Cele 3 grupe de vaci în producţie sunt organizate în funcţie de cantitatea de lapte muls. Astfel, prima grupă produce între 25 şi 35 litri de lapte, a 2-a grupă între 20 şi 30 litri, iar a 3-a grupă între 15 şi 20 litri.
Hrana
Se utilizează o remorcă tehnologică de 8m3 cu care se furajează la o trecere o singură grupă de animale, ceea ce ii avantajează din punct de vedere organizatoric. Structura raţiei in fermă este: 25kg porumb siloz, 8kg borhot de bere, 2kg semifân, 4kg lucernă, 7kg concentrate… se face undeva în jur de40-45 kg furaj pe zi.
Rata de înlocuire a efectivului este de 10-15 % iar vacile sunt reformate atunci cand produtia ajunge la doar 10-12 l pe zi. (http://www.delaval.ro)