Satul Corbi, asezat pe valea cu acelasi nume, micuta asezare a facut parte in secolele XV-XVI din boieronatul Ucei. Inca de la prima atestare documentara in anul 1509, satul este pomenit ca fosta stapanire a lui Barsan de Ucea si a Anei Ziin din acelasi sat, care le-au pierdut datorita participarii la actiunile boierilor fagaraseni din anul precedent, legate de readucerea tarii sub dominatia domnului muntean Mihnea Voievod. Din acest motiv si pentru 50 de florini dati pentru intretinerea cetatii, boierii Coman de Ucea si fiii sai, Vladimir, Stanislav, Barbat, Barbul, Toma, si Radul au primit posesiunile razvratitilor impreuna cu 14 familii de tigani inscrise nominal (Puscariu, Fragmente, IV, p.74-77). Satul Corbi va constitui parte integranta a boieronatului format impreuna cu satele Ucea de Jos si Ucea de Sus. Unitatea boieronatului s-a tinut si in secolul urmator, in sensul ca partile condivizionarilor erau stabilite nu pentru fiecare din cele trei sate, ci la nivelul intregului boieronat. Astfel in anul 1625, Oprea Bacila, Stoica Bacila, Petrascu Sile, Stanciul Sile, Grigore si Ioan Radu detineau o treime din boieronatul format din satele Ucea de Jos, Ucea de Sus si Corbi (Puscariu, Fragmente, IV, p.209-211). Urbariile din secolul al XVII-lea dovedesc de asemenea ca satul folosea in comun cu terenurile, padurile si apele din hotarele lor (Prodan, Urbariile, I, p. 229-235)
Numele satului ar putea sa provina de la ocupatia traditionala a locuitorilor sai: carbunii de lemn care este si obligatia principala a lor fata de cetate (Prodan, Urbariile, I, p. 229).
În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a organizat o conscripțiune în Ardeal, în localitatea Corbi erau recenzate 24 de familii. Cu alte cuvinte, în localitatea Corbi a anului 1733, trăiau circa 120 de persoane.
Din registrul aceluiași recensământ, aflăm și numele celor doi preoți care funcționau în localitatea Corbi. Ambii preoți se numeau Iuon: unul era greco-catolic, iar altul ortodox. Nu le știm numele de familie. În sat exista o biserică.Parohia greco-catolică din Corbi făcea parte din protopopiatul de la Ludișor. Denumirea localității era redată în ortografie maghiară: Korbi, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, și în majoritate din unguri.
Școala, la început, se făcea în case particulare. Învățătorii erau preoții și cantorii. Școala din Corbi a fost înființată în anul 1830. Primul edificiu era format dintr-o sală de clasă și o locuință pentru învățător. Acum nu se mai fac cursuri școlare în sat. Elevii fac naveta la Ucea de Jos, localitate, centru de comună, situată la doar câțiva kilometri de Corbi.